BAREMURI DE CORECTARE ŞI METODE DE CORECTARE GRILĂ

 

VIDEO  Vezi înregistrarea VIDEO !

 

Secţiunea serveste la alocarea baremului pentru fiecare item, în funcţie de gradul de dificultate la care se încadrează, efortul calitativ şi cantitativ pe care îl solicită în rezolvare şi alte criterii care ţin de specificul disciplinar. După ce s-au ales itemii pentru testul în curs de realizare, trebuie realizată această operaţiune, deosebit de importantă pentru buna funcţionare în viitor a testului (rezolvare individuală sau în reţea, corectare sau autocorectare).

 

Comanda de deschidere a panoului se poate da din MENU-ul principal (1), din bara de comenzi rapide (2) sau din MENU-ul deschis la acţionarea butonului din dreapta al mouse-ului (3).

 

 Accesul la panoul "Barem de notare"

 

La deschidere, dacă unul dintre itemi era bifat, acesta va fi marcat în lista itemilor. Panoul de stabilire a baremurilor de notare oferă următoarele posibilităţi:

 

 Panoul de stabilire a baremurilor de notare

 

- Stabilirea manuală a baremului pentru fiecare item. Valoarea corespunzătoare punctajului alocat fiecărui item trebuie scrisă în spaţiul 5, după ce itemul respectiv a fost identificat în lista 1 (marcat, bifat cu mouse-ul). De exemplu, dacă itemul marcat în listă la un moment dat are numărul curent 5, atunci acesta va primi punctajul (7 puncte în imaginea de mai sus) scris de utilizator în fereastra text 5. Utilizatorul trebuie să ştie că, dacă la sfârşitul operaţiunii totalul calculat (în care se ţine cont şi de punctajul oferit din oficiu) nu este egal cu cel înscris în rubrica "Total", atunci culoarea de afişare a totalului este roşie, iar la acţionarea butonului "Accept", va fi atenţionat asupra acestui fapt.

 

- Total punctaj (rubrica Valori şi comenzi cu acţiune globală 2) - poate fi 10, 100, 1000 (în general, cea mai folosită valoare este 100), dar şi orice valoare cerută de utilizator, în funcţie de uzanţă şi de preferinţele acestuia.
- Punctajul din oficiu (rubrica Valori şi comenzi cu acţiune globală 2) - poate fi stabilit (modificat) şi din această secţiune, ca şi din Format / proprietăţi test. Această valoare este exprimată în procente şi este cuprinsă între 0 (zero) şi 50 (50% reprezentând jumătate din punctajul maxim).
- Precizia de calcul (rubrica Valori şi comenzi cu acţiune globală 2) - poate fi 1 (puncte întregi), 0,5 (jumătăţi de puncte), 0,1 (zecimi de puncte), 0,05 (jumătăţi de zecimi de puncte) sau 0,01 (sutimi de puncte), în funcţie de uzanţă, specificul testului etc. Este o mărime de care se ţine cont la repartizarea automată a punctajului. Desigur, ideal ar fi să se folosească numai precizia de calcul 1 (puncte întregi), dar să urmărim un exemplu, din care putem deduce importanţa preciziei de calcul:

Fie un test care conţine 19 itemi, total punctaj 100 puncte, punctaj din oficiu 10% (10 puncte) şi se opteaza pentru repartizare uniformă (împărţirea punctajului disponibil în mod egal, la toţi itemii testului). Folosind diverse precizii de calcul, alese în ordine crescătoare, observăm:
1. Precizia de calcul 1,00 (puncte întregi). Disponibilul de 90 puncte se va împărţi la 19, ceea ce reprezintă o raţie de 4,737 puncte pentru fiecare item. Cum precizia de calcul este 1, raţia rotunjită la întregi pentru fiecare item devine 5, ceea ce înseamnă că punctajul se va repartiza pe 18 itemi în loc de 19 (90 : 5 = 18), iar ultimul dintre itemii testului nu va avea punctaj repartizat;
2. Precizia de calcul 0,50 (jumătăţi de puncte). Raţia rotunjită la jumătăţi de puncte va fi 4,50 puncte, repartizarea se va efectua pentru toţi itemii, iar restul împărţirii (90 - 4,5 x 19 = 4,5) se va adăuga ultimului item al testului care va cumula 9 puncte. Se observă că, deşi s-a dorit o împărţire uniformă, ultimul item este punctat dublu faţă de ceilalţi;
3. Precizia de calcul 0,10 (zecimi de puncte). Raţia rotunjită la zecimi de puncte va fi 4,70 puncte, repartizarea se va efectua pentru toţi itemii, iar restul împărţirii (90 - 4,7 x 19 = 0,7) se va adăuga ultimului item al testului care va cumula 4,7 + 0,7 = 5,4 puncte. Se observă că diferenţa de punctare a ultimului item faţă de ceilalti a scăzut faţă de exemplul anterior.

4. Precizia de calcul 0,01 (sutimi de puncte). Raţia rotunjită la sutimi de puncte va fi 4,74 puncte, repartizarea se va efectua pentru toţi itemii, iar restul împărţirii (90 - 4,74 x 19 = -0,06) se va adăuga ultimului item al testului care va cumula 4,74 - 0,06 = 4,68 puncte. Se observă că diferenţa de punctare a ultimului item faţă de ceilalti a scăzut şi mai mult, deci ultima variantă este cea mai apropiată de o repartizare uniformă obiectivă.

Din exemplul de mai sus rezultă că împărţirea automată a punctajului va fi cu atât mai bine efectuată, cu cât precizia de calcul va fi mai mare.

 

- Anulare totală (rubrica Valori şi comenzi cu acţiune globală 3) - pentru situaţiile în care utilizatorul consideră că este necesar de a initializa operaţiunea de stabilire a baremurilor de evaluare, butonul anulează integral punctajul repartizat pe itemi până în acel moment (punctaj nul pentru toţi itemii).
- Repartizare uniformă (rubrica Valori şi comenzi cu acţiune globală 3) - butonul împarte punctajul disponibil la numărul total de itemi, uniform, fără a ţine cont de altceva decât de precizia de calcul. Desigur, ţinându-se cont de precizia de calcul, dacă aceasta este mică şi baremul total disponibil nu este divizibil cu numărul itemilor, diferenţele rezultate între baremul total maxim şi cel repartizat trebuie eliminate prin ajustare manuală (vezi exemplul de mai sus!).
- Repartizare după dificultate (rubrica Valori şi comenzi cu acţiune globală 3) - butonul şi funcţia pe care o deserveşte funcţionează similar cu cel descris în paragraful precedent, cu excepţia faptului că, de data aceasta, există un criteriu de repartizare a punctajului disponibil, acela fiind gradul de dificultate la care este încadrat fiecare item. De exemplu:

Dacă testul conţine 3 de dificultate mică, 3 de dificultate medie şi 3 de dificultate mare, totalul punctajului este 100 puncte, iar punctajul din oficiu este 10% (10 puncte), atunci raţia care se repartizează itemilor se calculează astfel:

- disponibilul de 90 puncte se împarte la: 3 x 1 + 3 x 2 + 3 x 3 = 18, iar 90 : 18 = 5 puncte.

- itemii de dificultate mică se punctează cu câte 1 x 5 = 5 puncte;

- itemii de dificultate medie se punctează cu câte 2 x 5 = 10 puncte;

- itemii de dificultate mare se punctează cu câte 3 x 5 = 15 puncte.

 

- Vizualizarea globală a repartizării punctajului (4) - Este important ca punctajul disponibil să fie repartizat pe toţi itemii testului. Dacă testul va fi salvat şi va fi încărcat ulterior de UnivTest Evaluator în vederea rezolvării, dacă punctajul nu este repartizat corespunzător (dacă nu este repartizat pe toţi itemii sau punctajul disponibil nu corespunde cu totalul punctajului repartizat), atunci testul va fi considerat defect şi nu va funcţiona corect. De altfel, pentru preîntâmpinarea acestei situaţii nedorite, UnivTest Evaluator va refuza încărcarea testelor defecte. Această rubrică afişează numărul total de itemi şi numărul itemilor care deţin punctaj repartizat. Pentru ca diferenţa dintre cele două numere să fie uşor de remarcat, dacă numărul itemilor care deţin punctaj repartizat este mai mic decât numărul total de itemi, atunci acesta va fi colorat în roşu.

 

- Metoda ce corectare (grilă) - (6) UnivTest Evaluator corectează automat itemii de tip grilă ai testului rezolvat şi, desigur, algoritmul de corectare trebuie conceput astfel încât să respecte metodologia de apreciere şi notare cea mai obiectivă. Notarea itemilor grilă şi, mai ales, a acelora care au mai multe variante de răspuns corecte este, în continuare, un subiect controversat. Prin urmare, realizatorii acestei aplicaţii au considerat că, în afara recomandării unor metode cunoscute şi utilizate frecvent, aplicaţia trebuie să ofere utilizatorului posibilitatea de a-şi defini propria schemă de corectare, indiferent care ar fi aceasta.

Metodele de corectare cele mai cunoscute şi utilizate sunt:

 

0. metoda "Totul sau nimic", adică acordarea punctajului maxim la respectarea întocmai a formulei corecte de rezolvare şi depunctarea totală în situaţia în care există diferenţe faţă de această formulă. Deşi această metodă este cea mai folosită şi pare cea mai sigură în ceea ce priveşte aprecierea obiectivă, există şi păreri care o combat şi care susţin că punctarea parţială a itemului este preferabilă. Oricum, părerea producătorului contează mai puţin, iar dacă utilizatorul decide să folosească oricare dintre metodele alternative, evident că are libertatea să o facă. Cele mai multe propuneri ca metode alternative de apreciere şi notare vizează:

 

1. metoda "Concordanţelor" (sau a "similarităţii"), care funcţionează după următoarea schemă:

1

bifat

nebifat

 răspuns a (corect)

1

0

 răspuns b (corect)

1

0

 răspuns c (incorect)

0

1

 răspuns d (incorect)

0

1

 
  Exemplu (1):

corect / incorect

C

C

I

I

bifat

X

-

X

-

notat

1

0

0

1

Cu alte cuvinte, dacă se realizează una dintre concordanţele răspuns corect - bifat sau răspuns incorect - nebifat, se primeşte un punct. Dacă utilizatorul bifează răspunsurile a şi c (primul şi al treilea), atunci avem situaţia prezentată în tabelul exemplu, adică primeşte 2 puncte fiindcă a bifat primul răspuns şi nu l-a bifat pe al patrulea, iar al doilea răspuns, care era corect dar nu a fost bifat şi al treilea răspuns, care era incorect, dar a fost bifat, sunt răspunsuri depunctate (punctaj nul).
Conform acestei scheme şi a exemplului dat, dacă se bifează toate variantele de răspuns, se primesc 2 puncte din 4, iar dacă nu se bifează niciuna, se primesc iar 2 puncte din 4. Această situaţie arată că metoda concordanţelor nu oferă cele mai obiective condiţii de apreciere, fiindcă cel care rezolvă testul poate primi aprecieri pozitive dacă ignoră itemul (nu bifează nicio variantă răspuns) sau bifează toate variantele chiar fără să citească enunţul problemei.
 
2. metoda "Compensării" se bazează pe compensarea punctajului primit atât de răspunsurile bifate, cât şi de răspunsurile nebifate:

2

bifat

nebifat

 răspuns a (corect)

1

-1

 răspuns b (corect)

1

-1

 răspuns c (incorect)

-1

1

 răspuns d (incorect)

-1

1

 
  Exemplu (2):

corect / incorect

C

C

I

I

bifat

X

-

X

-

notat

1

-1

-1

1

Dacă se bifează un răspuns corect, se obţine un punct, iar dacă se bifează un răspuns incorect, se scade un punct. Dacă nu se bifează un răspuns corect, se scade un punct, iar dacă nu se bifează un răspuns incorect, se obţine un punct. Şi în această situaţie, conform exemplului dat, dacă se bifează toate răspunsurile, sau nu se bifează niciunul dintre ele, se obţine punctaj nul (1+1-1-1=0, sau -1-1+1+1=0).
Exemplul dat prezintă o echilibrare între variantele de răspuns corecte şi cele incorecte, acestea fiind în număr egal. În cazul următorului exemplu (3), în care există cinci variante de răspuns, dintre care două sunt corecte şi trei incorecte, pot interveni situaţii anormale. 
 

corect / incorect

C

C

I

I

I

bifat

X

-

X

X

-

notat

1

-1

-1

-1

1

Exemplu (3):
  
Aşa cum se vede în tabel, punctajul obţinut este 1-1-1-1+1=-1 (negativ), ceea ce reprezintă o anomalie. Sau, dacă se bifează toate răspunsurile, se obţine punctajul 1+1-1-1-1=-1 (negativ), iar dacă nu se bifează niciunul dintre ele, se obţine punctajul -1-1+1+1+1=1, care tot anormal este, ceea ce înseamnă că nici această metodă nu oferă condiţii obiective de apreciere. 
 
Se impune o precizare: valorile -1, 0, şi 1, folosite în schemele metodelor de corectare, nu sunt puncte acordate la notă, ci reprezintă simboluri algebrice cu semnificaţiile:
 -1 = respins;  0 = neutru;  1 = admis.
În primele două exemple de mai sus cu R = 4 variante de răspuns, dacă punctajul maxim alocat itemului este P = 5 puncte, dacă rezolvarea corespunde celor din grilele exemplu, iar S este suma algebrică a simbolurilor corespunzătoare rezolvării, atunci notarea propriu-zisă N va fi:
1. Metoda "Concordanţelor": N = S x P / R = (1 + 0 + 0 + 1) x 5 / 4 = 2 x 5 / 4 = 2,50 puncte;
2. Metoda "Compensării": N = S x P / R = (1 - 1 - 1 + 1) x 5 / 4 = 0 x 5 / 4 = 0 puncte.
 
Utilizatorul poate opta pentru una dintre metodele recomandate, dar îşi poate configura şi propria schema de corectare, folosind opţiunea:
3. "Altă metodă", unde notaţiile reprezintă:
- "C-B" = Corect şi Bifat;
- "C-NB" = Corect şi NeBifat;
- "NC-B" = NeCorect (incorect) şi Bifat;
- "NC-NB" = NeCorect (incorect) şi NeBifat;
 

- Vizualizarea locală a baremului de notare (fereastra 7) - De regulă, atunci când se stabileşte baremul de notare pentru o problemă (operaţiune care se realizează în secţiunea de editare, sau la construcţia culegerilor electronice interactive), avându-se în vedere că problemei respective i se poate atribui punctaj diferit de la un test la altul, acesta foloseşte valori care reprezintă ponderea (în procente) atribuită anumitor componente ale rezolvării, din punctalul total al itemului.

De exemplu, este greşit să se spună "3 puncte pentru prima parte şi 2 puncte pentru partea a doua", când punctajul total al itemului, atribuit pentru testul curent, nu este 3+2=5 puncte, ci 10 puncte. Legat de acest exemplu, o exprimare elastică ar fi "60% din punctaj pentru prima parte şi 40% din punctaj pentru partea a doua", ceea ce înseamnă atât 3+2=5, cât şi 6+4=10.

Prin urmare, acolo unde autorul problemei a stabilit un barem de notare, acesta poate reprezenta o informaţie importantă în stabilirea puntajului atribuit problemei respective pentru testul aflat în faza de proiectare, iar fereastra 7 furnizează această informaţie. Totodată, pentru itemii de tip grilă, această fereastră furnizează informaţii privind modul de calcul practicat în funcţie de metoda de corectare selectată.

 

- Vizualizarea locală a enunţului itemului (fereastra 8) - Atunci când se stabileşte baremul de notare pentru întregul test, pentru a nu obliga utilizatorul să revină la test pentru identificarea fiecărui item, aceată rubrică afişează rezumatul enunţului itemului curent, astfel încât identificarea să se poată realiza local şi fără mare efort. 

 

Validarea operării punctajului şi efectuatea modificărilor în test se realizează cu butonul "Accept", iar revenirea la testul curent, fără validarea eventualelor modificări efectuate, se realizează prin acţionarea butonului "Abandon".