CLONAREA ITEMILOR, CA PROPRIETATE A CULEGERILOR ELECTRONICE INTERACTIVE

 

Aplicarea metodologiei UnivTest la nivel naţional, pentru susţinerea examenelor naţionale, ar rezolva multe dintre problemele cu care se confruntă acum învăţământul, iar avantajele principale pe care le-ar aduce această implementare ar fi confortul, siguranţa şi economiile financiare. Siguranţă ar fi, în primul rând, fiindcă posibilitatea copierii, a inspirării din alte surse (chiar folosind aparatura GSM), a însuşirii şi difuzării subiectelor de examen înaintea deschiderii oficiale a acestora ar fi mult redusă, poate chiar eliminată. De ce? Toate din acelaşi motiv - elevii ar rezolva clone ale unui test sursă, teste care diferă între ele ca formă şi/sau ca valori numerice şi este imposibil de prevăzut că o anumită clonă va ajunge să fie rezolvată de un anumit elev, atunci când împărţirea acestora s-ar efectua prin tragere la sorţi, ca în cazul extragerii biletelor de examen în învăţământul universitar.

Fiind vorba de teste de evaluare, termenul de "clonă" nu are o definiţie clară, poate avea înţelesuri diferite, în funcţie de percepţia persoanelor care îl folosesc sau îl întâlnesc pentru prima dată. Procedeul de clonare fiind extrem de laborios, s-a evitat acest mod de pregătire a testărilor, motiv pentru care nici nu s-a putut acumula o experienţă în această direcţie. De aceea, aici nu se explică modurile în care se realizează efectiv clonarea testelor prin aplicaţia UnivTest Generator Pro (acestea se vor explica în capitolele care tratează salvarea şi transformarea testelor), ci se încearcă să se defineasă noţiunea de clonare, să se expună căteva modalităţi prin care se poate obţine acest efect, astfel încât utilizatorul să înţeleagă cât mai bine mecanismele pe care le are la dispoziţie sau ce posibilităţi are pentru realizarea propriilor mecanisme.

 

UnivTest Generator Pro poate realiza clonarea unui test în două moduri:

Metoda 1 de clonare a testelor

Clonare prin clonarea individuală a itemilor

Metoda 2 de clonare a testelor

Clonare prin alegere aleatorie a itemilor din capitolele unor culegeri

 

Metoda 1 - Clonarea testelor prin clonarea individuală a itemilor - este posibilă numai ca urmare a unei proprietăţi inedite pe care o pot avea culegerile electronice interactive. Este varianta în care fiecare item poate lua forme diferite, astfel încât un item al unui test clonă să fie diferit faţă de itemii corespondenţi ai altor clone. Desigur, această metodă este ideală, fiind elegantă şi eficientă în acelaşi timp, dar realizarea unor itemi care să deţină această proprietate este deosebit de laborioasă. În plus, nu toate disciplinele şcolare pot folosi astfel de itemi. De exemplu, în imaginea de mai jos se văd 3(trei) clone ale unui item - exerciţiu de matematică pentru învăţământ primar.

 

 Exemplu de clonare item

 

În acest exemplu se poate vedea că valorile numerice diferă de la o formă la alta. Dar nu în toate disciplinele şcolare probele conţin valori numerice, de aceea acest sistem de clonare nu se poate aplica decât în cazul disciplinelor aşa zis exacte: matematică, fizică, tehnologie, chimie etc. Apoi, dacă un cadru didactic îşi propune să facă o testare într-o clasă cu 25 elevi şi doreşte să realizeze 25 clone ale unui test cu 8 itemi (de exemplu), cât timp şi cât efort i-ar trebui pentru a face această muncă, fără să apeleze la mijloace ajutătoare?! Ar trebui să conceapă 25 x 8 = 200 exerciţii diferite şi, pentru fiecare, să calculeze soluţia, să-l verifice şi să găsească variante de răspuns potrivite.

Exemplul de mai sus este extras dintr-o culegere electronică interactivă UnivTest, în care există itemi care au proprietatea de clonare şi care la fiecare apelare returnează variante diferite. De fapt, fiecare item clonabil are mecanismul propriu (algoritm) care alege valori numerice la întâmplare, între anumite limite, până când acestea corespund criteriilor exerciţiului respectiv. Cu calculatorul este uşor de făcut aşa ceva, când există astfel de baze de date inteligente, din care se pot extrage testele întregi, gata clonate, printr-o simplă comandă.

Prin urmare, pentru aplicarea metodei 1 de clonare a testelor, itemii trebuie să deţină proprietatea de clonare, dată de culegerile electronice interactive din care provin. Ei pot fi extraşi numai din aceste culegeri, concepute special în acest scop, acesta fiind un inconvenient pentru utilizatorul care doreşte să realizeze clonări ale unor teste care nu provin din culegeri electronice interactive, cu atât mai mult cu cât numărul acestora este foarte redus faţă de cererea existentă. Funcţia de clonare individuală a itemilor, cât şi proprietăţile inedite ale culegerilor electronice interactive, sunt caracteristici specifice aplicaţiilor UnivTest, neexistând alte aplicaţii similare, care să funcţioneze cu astfel de baze de date şi să poată acoperi necesarul. De aceea, pentru a face faţă cererii şi fiindcă nu se poate pretinde utilizatorilor să realizeze singuri culegerile electronice interactive, aceasta cerând cunoştinţe avansate de programare, producătorul şi autori colaboratori au realizat câteva culegeri electronice interactive care conţin itemi cu proprietatea de clonare (de exemplu, matematică pentru nivel primar şi gimnazial).

 

 Exemplu de clonare individuala a unui item

 

Mai sus s-a specificat că realizarea clonării individuale necesită cunoştinţe avansate de programare. Cine este programator şi citeşte această informaţie, poate este tentat să se întrebe "ce poate fi aşa dificil în a alege nişte valori la întâmplare şi a le combina, astfel încât să rezulte un item în mai multe forme?!" Nu, a face numai asta este chiar deosebit de simplu pentru un programator, dificil este să faci ca itemul să-şi adapteze singur afişarea, astfel încât să se respecte simbolistica şi regulile de scriere (în cazul acestui exemplu - matematice). Imaginea de mai sus reprezintă trei clone ale unui item extras dintr-o culegere electronică interactivă de matematică pentru gimnaziu. Din calculele matematice, dacă facem abstracţie de alte notaţii, în afara valorilor numerice, ca soluţii "crude" (valori rezultate direct din calcule) ale acestor variante au rezultat numerele:

  1.  277,68399153212331190392033519916;

  2.  145,8;

  3.  97,628120948833179926621534196989.

Ori, de la aceste valori "crude", care se obţin imediat, atunci când ceri calculatorului să efectueze calculele, până la afişarea soluţiilor în formele cerute de regulile internaţionale ale exprimării matematice, e cale lungă. Am putea spune chiar că efortul unui programator pentru a obţine soluţia "crudă" a unei probleme, uneori nu reprezintă nici a suta parte din efortul total pe care îl depune până la finalizarea lucrului, astfel încât itemul respectiv să se vadă aşa ca în imaginea de mai sus.