MODIFICAREA, PRELUCRAREA TESTELOR

VIDEO  Vezi înregistrarea VIDEO !

 

Funcţiile descrise în continuare pot fi apelate din MENU principal (1), din cel secundar, deschis la apăsarea butonului drept al mouse-ului (2), sau din bara de comenzi rapide, conform icoanelor 3, figurate în imaginea de mai jos. Aceste funcţii au efect asupra tuturor itemilor testului

 

 Modificarea, prelucrarea testelor

 

Aplicate cu aceste comenzi, funcţiile au o acţiune locală, fiind destinate testului aflat în faza de construcţie, la un moment dat. Modificarea mai multor teste nu este posibilă decât dacă acestea se aduc succesiv în mediul de operare UnivTest şi se modifică individual. Desigur, UnivTest are posibilitatea de a genera şi efecte globale ale majorităţii acestor funcţii (aplicate mai multor teste simultan), dar acestea se obţin prin alte comenzi decât cele descrise în această secţiune şi pentru alte scopuri.

De exemplu, funcţia de clonare a testelor este aplicată la salvarea acestora, atunci când utilizatorul optează pentru "salvare multiplă, clone", situaţie în care se poate obţine un număr foarte mare de clone printr-o singură comandă. Sau, dacă testele proiectate sunt destinate rezolvării în reţele de calculatoare ale laboratoarelor IT, aceste funcţii, dacă se activează din stadiul de proiectare a testelor, au efect asupra testelor care se încarcă pe fiecare dintre calculatoarele acelor reţele, cu aplicaţia UnivTest Evaluator. Pentru această destinaţie, activarea acestor funcţii se realizează din secţiunea "Proiectare test - Format, proprietăţi test" (imaginea de mai jos).

 

 Aplicarea functiilor de modificare si prelucrarea a testelor cu efect global

 

În continuare, se va explica modul în care funcţionează fiecare dintre comenzile care au ca scop modificarea şi prelucrarea unui test aflat în faza de construcţie:

 

1. Clonare test - este o funcţie interesantă, foarte utilă şi mai puţin utilizată de alte aplicaţii. Este folositoare cadrelor didactice care organizează testări de grup şi care doresc să preîntâmpine copierea. Având un test de bază deja proiectat şi folosind această funcţie, cadrul didactic poate obţine orice număr de teste similare, în ce priveste conţinutul şi dificultatea, dar deosebite ca formă şi/sau valori numerice.

   Având o aplicabilitate deosebită, această funcţie este explicată în detaliu într-un capitol distinct al acestui ghid de utilizare. "Clonarea" unui test înseamnă, în acest context, modificarea formei şi/sau a valorilor numerice ale itemilor testului. Aceasta se poate realiza prin două metode:

   a) Clonarea testelor prin clonarea individuală a itemilor - este varianta în care fiecare item poate lua forme diferite, astfel încât un item al unui test clonă să fie diferit faţă de itemii corespondenţi ai altor clone. Pentru aplicarea acestei metode de clonare, itemii trebuie să deţină proprietatea de clonare, dată de culegerile electronice interactive din care provin. Ei pot fi extraşi numai din aceste culegeri, concepute special în acest scop.

   b) Clonarea testelor prin alegere aleatorie a itemilor din capitolele culegerilor electronice interactive sau ale colecţiilor personale de care aparţin - este o metodă care poate fi aplicată cu orice fel de itemi nedepinzând de proprietăţile bazelor de date, dar care depinde de modul în care acestea corespund cerinţelor. De exemplu, dacă un item al unui test provine din colecţia personală cu denumirea "P", din capitolul "C" al acesteia şi face parte din cei N itemi încadraţi la gradul G de dificultate din acel capitol, atunci clonarea se va realiza alegând la întâmplare un alt item dintre cei N itemi încadraţi la gradul G de dificultate, din capitolul "C" al colecţiei personale "P".

   Funcţia de clonare mai este aplicată la salvarea testelor, când opţiunea de "salvare multiplă clone" este activată, caz în care aplicaţia UnivTest Generator realizează salvarea unui anumit număr de clone, dimensionat conform dorinţei utilizatorului. Dar, dacă la salvarea clonelor întâi se salvează (se securizează) testul de bază, în cazul de faţă, comanda "Clonare test" are ca rezultat obţinerea unei clone a testului curent direct în paginile testului, înlocuindu-se forma precedentă, motiv pentru care utilizatorul este avertizat în ceea ce priveşte riscul pierderii definitive a testului sursă. În plus, dacă itemilor testului li s-au adus modificări locale de formă, prin clonarea testului aceştia vor primi alte forme sau vor fi înlocuiţi de alţi itemi, care nu vor ţine cont de modificările efectuate.

   În concluzie, comanda "Clonare test" poate folosi utilizatorului care doreşte să obţină un anumit număr de clone ale unui test, dar astfel încât să poată vizualiza şi controla modul în care se desfăşoară operaţiunea pentru fiecare dintre acestea. Un exemplu de utilitate a acestei funcţii, prin folosirea acestei comenzi, este cazul în care cadrul didactic pregăteşte o lucrare de control pentru clasă şi doreşte să aplice clasica metodă a "numerelor", care ţine cont de dispunerea băncilor în sala de clasă, adică fiecare şir de elevi format de la cel din prima bancă, până la cel din ultima bancă, să primescă pentru rezolvare o anumită clonă a testului (de exemplu: numarul 1 primul şir, numarul 2 al doilea şir etc.). Alt exemplu de utilitate ar fi situaţia în care utilizatorul doreşte să obţină un test care să îndeplinească anumite condiţii şi încearcă mai multe variante ale acestuia, până când găseşte forma care corespunde pretenţiilor sale. 

 

2. Reordonarea aleatorie a itemilor - este funcţia care determină amestecarea itemilor şi reaşezarea lor în paginile testului, într-o ordine total întâmplătoare. Dacă noua aşezare nu convine, utilizatorul poate repeta comanda până la obţinerea variantei preferate.

   Desigur, nu întotdeauna reordonarea aleatorie a itemilor este indicată. Dacă, în cuprinsul testului, există grupaje de itemi care răspund unor cerinţe comune, sau dacă testul este construit astfel încât succesiunea itemilor să conteze, reordonarea aleatorie a itemilor nu ar face decât să dăuneze formei şi calităţii testului final. Evident, aplicaţia nu poate stabili întotdeauna, în mod logic, dacă reordonarea aleatorie a itemilor unui test este indicată sau nu, de aceea această funcţie a aplicaţiei trebuie folosită cu atenţie.

   Important: Utilizatorul trebuie să ştie că există, totuşi, un criteriu de care aplicaţia ţine cont atunci când realizează reordonarea aleatorie a itemilor unui test. În general, atunci când există grupaje de itemi care răspund unor cerinţe comune, acestea sunt precedate de câte un paragraf (item pasiv, grad de dificultate zero, paragraf cu rol de informare) care explică în ce constă ceriţa comună. De exemplu, să considerăm că avem grupajele:

          Să se simplifice următoarele fracţii: -  item pasiv

           1. Fracţia 1;

           2. Fracţia 2;

           3. Fracţia 3;

           4. Fracţia 4;

           5. Fracţia 5.

          Să se rezolve următoarele sisteme de ecuaţii: -  item pasiv

           6. Sistemul de ecuaţii 1;

           7. Sistemul de ecuaţii 2;

           8. Sistemul de ecuaţii 3;

           9. Sistemul de ecuaţii 4.

   Când există itemi pasivi (paragrafe cu rol de informare), înainte de a reordona aleatoriu itemii testului, aplicaţia memorează grupajele de itemi dispuşi între doi itemi pasivi, între începutul testului şi primul item pasiv sau între ultimul item pasiv şi sfârşitul testului, iar când realizează reordonarea, o face numai în interiorul acestor grupaje (conform exemplului, amestecă fracţiile între ele şi sistemele de ecuaţii între ele), astfel încât noua aranjare a exemplului de mai sus ar putea arăta astfel:

          Să se simplifice următoarele fracţii: -  item pasiv

           1. Fracţia 4;

           2. Fracţia 2;

           3. Fracţia 5;

           4. Fracţia 1;

           5. Fracţia 3;

          Să se rezolve următoarele sisteme de ecuaţii: -  item pasiv

           6. Sistemul de ecuaţii 4;

           7. Sistemul de ecuaţii 3;

           8. Sistemul de ecuaţii 1;

           9. Sistemul de ecuaţii 2.

 

3. Reordonarea aleatorie a răspunsurilor (grilă) - este o funcţie care se referă numai la itemi de tip grilă. Comanda determină amestecarea variantelor de răspuns (între ele) şi reaşezarea lor într-o ordine total întâmplătoare. Bineînţeles, informaţia referitoare la indexul răspunsului corect se adaptează la noul mod de aşezare.

   Comanda serveşte utilizatorului care doreşte să obţină o anumită variantă de test şi apelează la acestă funcţie pentru a compara câteva variante între ele şi a o alege pe cea care i se pare convenabilă scopului propus. Sau, comanda îşi dovedeşte utilitatea atunci când utilizatorul îşi propune să realizeze o testare de clasă cu câteva variante ale unui test (numărul 1, numărul 2 etc.) care nu se poate clona, conţinând numai itemi editaţi local, sau care provin din baze de date care nu permit clonarea itemilor. În această ultimă situaţie, din reordonarea aleatorie a variantelor de răspuns, corelată cu reordonarea aleatorie a itemilor (eventual), ar putea rezulta diferenţe între variantele de test, similare (poate) cu clonarea, dacă se urmăreşte acest scop.

   Pentru aplicarea la nivel global a acestei funcţii, comanda dată din această secţiune nu are niciun efect fiindcă, dacă un item provine dintr-o culegere electronică interactivă, el oricum îşi amestecă variantele de răspuns între ele, la fiecare apelare a lui din culegerea respectivă, iar pentru a avea efect asupra mai multor teste, funcţia trebuie apelată din altă secţiune şi cu alt scop, aşa cum s-a explicat mai sus.

 

4. Transformare integrală non-grilă (exclusiv la UnivTest Generator Pro) - se referă, deasemenea, numai la itemi de tip grilă. Funcţia este utilă în situaţiile în care utilizatorul doreşte să anuleze caracteristica "grilă" a unor subiecte favorite. Aplicabilitatea acestei funcţii este limitată, acesta fiind şi motivul pentru care comanda nu are corespondent în aplicarea funcţiei la nivel global (simultan pentru mai multe teste).

   Efectul aplicării acestei comenzi este ireversibil adică, dacă se transformă testul din grilă în non-grilă, transformarea inversă, din non-grilă în grilă nu se mai poate efectua, decât dacă itemii vor fi modificaţi, unul câte unul, prin MicroEditorul încorporat aplicaţiei. Cazurile în care se face necesară această comandă sunt reduse. Mult mai des şi cu mai multă justificare s-ar folosi această funcţie la nivelul unui anumit item al testului, selectat la un moment dat, dar despre această aplicabilitate se va vorbi în alt capitol al ghidului de utilizare.

 

5. Ordonare după dificultate (crescătoare) - este funcţia care, aşa cum se deduce şi din numele pe care îl poartă, are scopul de a ordona itemii unui test în funcţie de gradul de dificultate la care a fost încadrat fiecare dintre aceştia, astfel încât ordinea dificultăţii să fie crescătoare. De cele mai multe ori, testele pregătite pentru testările de grup sunt astfel construite încât încep cu itemii de dificultatea cea mai scăzută şi se termină cu itemii de dificultatea cea mai ridicată. Plecând de la această obişnuinţă, s-a considerat că această funcţie este folositoare, mai ales când asupra unui test în lucru se fac modificări de aşezare a itemilor şi, în final, prin această comandă, aceştia sunt reaşezaţi automat pe poziţii optime. Aceeaşi nevoie s-ar putea ivi şi după selectarea itemilor din culegeri electronice interactive sau colecţii personale, caz în care itemii noi sunt adăugaţi în test, în continuarea celor existenţi, fără să se ţină cont de dificultate.

   De reţinut este faptul că ordonarea după dificultate nu are reguli de care să ţină cont, astfel încât şi aceasta trebuie făcută cu atenţie şi, mai ales, trebuie verificat fiecare rezultat. Dacă, de exemplu, testul conţine itemi pasivi (paragrafe cu rol de informare), aceştia sunt consideraţi itemi de dificultate 0(zero). În situaţia în care astfel de itemi delimitează grupaje care răspund unor cerinţe comune, ordonarea după dificultate nu va ţine cont de aceste particularităţi, dispunând pe primele poziţii itemii pasivi (dificultate 0), apoi pe cei de dificultate 1 şi aşa mai departe, caz în care utilizatorul mai bine renunţă la această comandă şi face ajustările manual sau, dacă o face, trebuie să verifice riguros rezultatul şi să intervină acolo unde este cazul.  

 

6. Activare / Dezactivare protecţie - este o funcţie destinată protejării testelor la deschidere şi/sau modificări neautorizate. Protejarea testelor are o foarte mare utilitate în cazul în care acestea urmează să fie folosite în examene sau concursuri şcolare. Evident, realizarea testelor se face înainte de susţinerea testărilor propriu-zise, iar securizarea lor până la momentul susţinerii probelor, în timpul transportului până la centrele de examinare sau concurs, nu poate fi eficientă fără o protejare prin parolă.

   Din această secţiune se pot monta sau demonta protecţii, în funcţie de caz. Cele două tipuri de protecţie sunt tratate separat, fiindcă şi efectul acestora este complet diferit, prima (1 în imaginea de mai jos) fiind în legătură cu accesul la conţinutul testului pentru vizualizare, tipărire etc., a doua (2) fiind în legătură cu accesul la conţinutul testului pentru modificare. Cele două tipuri de protecţie nu se exclud reciproc, astfel încât un test poate fi protejat numai la deschidere, numai la modificare, sau atât la deschidere, cât şi la modificare.

 

 Tratarea separata a celor doua protectii

 

   Pentru activarea protecţiilor unui test, utilizatorul trebuie să dea comanda corespunzătoare din MENU principal (1 sau 2 în imaginea de mai sus) şi să completeze de două ori parola (a doua oară este pentru verificare) în fereastra care se va deschide. Următoarele imagini reprezintă fereastra de activare a protecţiei pentru cele două tipuri de protecţie (1 - la deschidere, 2 - la modificare).

 

 Activarea protectiei la deschidere  Activarea protectiei la modificare

 

   Pentru dezactivarea protecţiilor unui test, utilizatorul trebuie să folosească aceeaşi comandă din MENU principal şi să completeze parola în fereastra care se va deschide. Următoarele imagini reprezintă fereastra de dezactivare a protecţiei pentru cele două tipuri de protecţie (1 - la deschidere, 2 - la modificare). Evident, numai utilizatorul care a activat protecţia, sau cel împuternicit de el şi căruia i-a comunicat parola, o poate dezactiva. De aceea, dacă parola nu este cunoscută, dezactivarea este refuzată.

 

 Dezactivarea protectiei la deschidere  Dezactivarea protectiei la modificare

 

   Dacă un test este protejat la deschidere, pentru a-l putea deschide, utilizatorul trebuie să cunoască parola de acces şi să o insereze în fereastra de interogare. Când parola este tastată corect, testul se va deschide, în caz contrar accesul la conţinutul testului va fi interzis (3 în imaginea de mai jos). În cazul în care testul este protejat împotriva modificărilor neautorizate, imediat după deschidere atenţionează utilizatorul asupra acestei interdicţii (4 în imaginea de mai jos) şi indică modul în care protecţia poate fi anulată, dacă se cunoaşte parola.

 

 Efectele protectiilor

 

   Protecţia la modificări neautorizate poate fi păstrată timp îndelungat şi chiar este indicat, excepţie făcând cazurile în care utilizatorul doreşte să completeze sau să corecteze anumite pasaje ale testelor. În ce priveşte protecţia la deschidere, aceasta este folositoare o perioadă limitată, de la momentul realizării testului şi până când parola este comunicată oficial şi conţinutul testului devine informaţie publică. Dacă şi după acest moment, protecţia la deschidere este păstrată în stare activă, aceasta poate deveni un inconvenient în desfăşurarea următoarelor acţiuni cărora testul respectiv le-a fost destinat. Să presupunem că un test este transmis către centrele de examinare sau concurs în stare protejată, ceea ce este firesc, avându-se în vedere nevoia de securizare a informaţiilor în această conjunctură. Protecţia este necesară numai până în momentul în care începe testarea propriu-zisă. După publicarea parolei de acces, atunci când testul trebuie deschis de fiecare candidat în calculatorul său, operaţiunea de tastare a parolei nu va face decât să îngreuneze desfăşurarea testării, astfel încât este de preferat ca, înaintea lansării în reţea, protecţia la deschidere să fie anulată. Aplicaţia complementară, UnivTest Reader Analist, care preia multe dintre funcţiile UnivTest aplicate testărilor de grup, va atrage atenţia persoanei care deschide testul pentru prima dată asupra acestei situaţii şi va informa acea persoană că poate anula protecţia la deschidere. După anularea protecţiei şi lansarea testului în reţea, acesta se va deschide neprotejat în fiecare punct de lucru.